Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele indic:

ÍNDIC, -Ă, indici, -ce, adj. (Rar) Indian2 (2). – Din lat. indicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ÍNDIC, -Ă adj. indian. (< lat. indicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*indíc, a v. tr. (lat. in-dico, -dicáre; fr. indiquér. V. dedic). Arăt, dezignez [!] ceva saŭ pe cineva. Arăt, spun cuĭva ceĭa ce caută: a indica o stradă. Determin, spun: a indica cauzele unuĭ fenomen. Denot, însemn: asta indică mare răutate. – Maĭ corect ar fi índic, ca prédic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

*índic, -ă adj. (lat. indicus. V. indigo). Din India, indian: un templu indic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

índic (rar) adj. m., pl. índici; f. índică, pl. índice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ÍNDIC, -Ă, indici, -ce, adj. (Rar) Indian2 (2). – Din lat. indicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

indic - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul indica

indic - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul indica