Am găsit 13 definiții pentru cuvantul/cuvintele indian:

INDIÁN1 s. n. Țesătură de bumbac subțire și fină, albită, vopsită sau imprimată, din care se confecționează obiecte de lenjerie. [Pr.: -di-an.Var.: indiánă s. f.] – Din fr. indienne.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



INDIÁN2, -Ă, indieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Indiei sau este originară de acolo. ♦ (Impr.) Persoană care face parte din populația indigenă a Americii; amerindian. 2. Adj. Care aparține Indiei sau populației ei, privitor la India sau la populația ei; indic. ♦ (Impr.) Care aparține populației indigene a Americii, privitor la această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limba indiană. [Pr.: -di-an] – Din fr. indien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

INDIÁN2, -Ă I. adj., s. m. f. 1. (locuitor) din India. 2. amerindian. II. adj. care aparține Indiei; indic; hindus (1). ♦ arta ~ă = artă care s-a dezvoltat de la sfârșitul mileniului IV a. Chr., în cadrul culturilor din valea Indului, legate de dezvoltarea budismului și a brahmanismului. (< fr. indien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INDIÁN1 s. n. țesătură fină de bumbac, vopsită sau imprimată, pentru lenjerie. (< fr. indienne)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INDIÁN s.n. Pânză fină de bumbac, vopsită sau imprimată. [Pron. -di-an, var. indiană s.f. / < fr. indienne].
Sursa: Dicționar de neologisme

indián (indiánă), adj. – Care face parte din populația Indiei. De la India (sec. XIX). – Der. indienesc, adj. (indian), sec. XVII, astăzi înv.; indic, adj. (indian); indian, s. m. (locuitor din India); indian, s. n. (țesătură de bumbac fină, pentru lenjerie); indiană, s. f. (prăjitură cu frișcă acoperită cu ciocolată); indiancă, s. f. (locuitoare din India); indienește, adv. (ca indienii).
Sursa: Dicționarul etimologic român

*Indián, -ă s. și adj. Om din India. Adj. Ĭndic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

INDIÁN1, -Ă (‹ fr.) s. m.; i f., adj. 1. S. m. și f. Locuitor al Indiei. 2. Adj. Care aparține Indiei sau populației ei. ◊ Arta i. = arat care s-a dezvoltat de la sfârșitul mileniului al IV-lea î. Hr., în cadrul culturilor din valea Indului, legate de dezvoltarea budismului și brahmanismului. Cunoaște mai multe perioade în evoluția sa. Cele mai vechi vestigii de arhitectură sunt cele rupestre (sanctuare, mănăstiri). Din sec. 4 î. Hr. apar construcții în lemn, cărămidă și piatră, ale căror proporții cresc mereu în secolele următoare, decorația devenind din ce în ce mai abundentă. Legate de arhitectură, se dezvoltă sculptura (reliefuri narative, de ex. la Gandhara, sec. 2-4; Ajanta, Ellora, sec. 6-8) și pictura murală, care atinge apogeul la Ajanta. Importante sunt și sculpturile în ronde-bosse reprezentând zeități (Buddha, Șiva) de o mare puritate a formelor, pline de grație,, armonie și virtuozitate în redarea mișcării. Alături de artele decorative, cultivate în toate epocile, în sec. 16-18 cunoaște o mare înflorire miniatura (Școala din Bengal, sec. 12-19, Școala mongolă, sec. 17). Astăzi, a.i. se dezvoltă atât în sensul vechilor tradiții locale, cât și al asimilării celor mai noi tendințe ale artei moderne a sec. 20.
Sursa: Dicționar enciclopedic

INDIAN, OCEANUL ~ v. Oceanul Indian.
Sursa: Dicționar enciclopedic

indián1 (-di-an) adj. m., s. m., pl. indiéni (-di-eni); adj. f. indiánă, pl. indiéne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

indián2 (țesătură) (-di-an) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

INDIÁN1 s. n. Țesătură de bumbac subțire și fină, albită, vopsită sau imprimată, din care se confecționează obiecte de lenjerie. [Pr.: -di-an.Var.: indiánă s. f.] – Din fr. indienne.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INDIÁN2, -Ă, indieni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația Indiei sau este originară de acolo. ♦ (Impr.) Persoană care face parte din populația indigenă a Americii; amerindian. 2. Adj. Care aparține Indiei sau indienilor (1), privitor la India ori la indieni; indic. ♦ (Impr.) Care aparține populației indigene a Americii, privitor la această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limba indiană. [Pr.: -di-an] – Din fr. indien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)