INCÚLT, -Ă, inculți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o lipsă de cultură elementară, (om) necultivat; p. restr. agramat. – Din fr. inculte, lat. incultus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INCÚLT, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de o cultură elementară. (< fr. inculte, lat. incultus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INCÚLT, -Ă adj. Lipsit de o cultură elementară. [Cf. fr. inculte, lat. incultus].
Sursa: Dicționar de neologisme
*incúlt, -ă adj. (lat. in-cultus. V. cult, cultiv). Necultivat, neîngrijit, lăsat în părăsire: pămînt incult, barbă incultă. Fig. Ignorant, neștiutor: om, popor incult.
Sursa: Dicționaru limbii românești
incúlt adj. m., s. m., pl. incúlți; adj. f., s. f. incúltă, pl. incúlteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită incult a. necultivat: teren incult; fig. spirit incult.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INCULT, -Ă, inculți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o lipsă de cultură elementară, (om) necultivat; p. restr. agramat. – Din fr. inculte, lat. incultus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)