INACTIVÁ vb. I. tr. A face ceva să devină inactiv, să nu poată reacționa; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. [Cf. fr. inactiver, it. inattivare].
Sursa: Dicționar de neologisme
INACTIVÁ, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face să nu reacționeze; a neutraliza. – Din fr. inactiver.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
INACTIVÁ vb. tr. a face inactiv, să nu poată reacționa; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. (< fr. inactiver)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INACTIVÁ, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face să nu reacționeze; a neutraliza. – Din fr. inactiver.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
inactiva - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul inactiv
inactivă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul inactiv