IMPOSÍBIL, -Ă adj. Care nu se poate face, nu este posibil, nu poate să existe. ♦ (Fam.) Nesuferit, rău, insuportabil. // s.n. Lucru cu neputință de realizat, irealizabil. ◊ A face imposibilul = a face totul pentru a realiza ceva. [Cf. fr. impossible, it. impossibile, lat. imposibilis].
Sursa: Dicționar de neologisme
IMPOSÍBIL, -Ă, imposibili, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care nu e posibil, care nu se poate îndeplini; irealizabil. ♦ Extrem de greu, de dificil. O muncă imposibilă. ♦ (Fam.; despre oameni) Nesuferit, insuportabil. 2. S. n. Ceea ce este (aproape) cu neputință de realizat. ◊ Expr. A face imposibilul = a face tot ceea ce îi stă în putință pentru a realiza ceva. ♦ (Adverbial) Cu neputință, nici într-un caz, cu nici un preț. – Din fr. impossible, lat. impossibilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
IMPOSÍBIL, -Ă I. adj. care nu este posibil, nu poate să existe. ◊ (fam.; despre oameni) nesuferit, insuportabil. II. s. n. lucru cu neputință, irealizabil. ◊ (adv.) cu neputință. (< fr. impossible, lat. impossibilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*imposíbil, -ă adj. (lat. impossíbilis). Care nu e posibil, care nu se poate: asediaților le-a fost imposibil să maĭ reziste. Care nu poate fi satisfăcut, insuportabil, intolerabil: om imposibil, situațiune imposibilă. S. n. Lucru imposibil: a încerca imposibilu. A te face imposibil, a deveni insuportabil, intolerabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești
imposíbil1 adj. m., pl. imposíbili; f. imposíbilă, pl. imposíbileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită imposíbil2 s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită imposibil a. care nu poate fi, ce nu se poate face. ║ n. lucru imposibil: a încerca imposibilul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
IMPOSÍBIL, -Ă, imposibili, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care nu e posibil, care nu se poate îndeplini; irealizabil. ♦ Extrem de greu, de dificil. O muncă imposibilă. ♦ (Fam.; despre oameni) Nesuferit, insuportabil. 2. S. n. Ceea ce este (aproape) cu neputință de realizat. ◊ Expr. A face imposibilul = a face tot ceea ce îi stă în putință pentru a realiza ceva. ♦ (Adverbial) Cu neputință, în niciun caz, cu niciun preț. – Din fr. impossible, lat. impossibilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)