IMPLORAȚIÚNE s.f. v. implorație.
Sursa: Dicționar de neologisme
IMPLORAȚIÚNE s. f. v. implorație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a *implorațiúne f. (lat. imploratio, -ónis). Acțiunea de a plînge. – Și -ație și -áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești
IMPLORAȚIÚNE s. f. v. implorație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)