Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele imamea:

IMAMEÁ, imamele, s. f. Capătul ciubucului, prin care se trage fumul. – Din tc. imame.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

imameá, s.f. (înv.) 1. vârful de chihlimbar al ciubucului, prin care se trage fumul din lulea. 2. varietate de pere lunguiețe, cu fața roșie și gust dulce.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme


imameá (imaméle), s. f. – Capăt de chihlimbar al unei pipe. Tc. imame (Șeineanu, III, 70). Sec. XIX. – Der. imamele, s. f. (varietate de pere).
Sursa: Dicționarul etimologic român

imameá f., pl. ele (turc. [d. ar.] imame). Vechĭ. Capătu (muștĭucu) cĭubuculuĭ saŭ luleleĭ, țigareteĭ (de ordinar de chilimbar [!]).
Sursa: Dicționaru limbii românești

imameá s. f., art. imameáua, g.-d. art. imamélei; pl. imaméle, art. imamélele
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

imameà f. 1. căpătâiul de chihlibar al ciubucului: ciubuce cu imamele de chihlibar limoniu FIL.; 2. Mold. varietate de pere lunguiețe, fața roșie, gust dulce. [Turc. IMAMÈ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

IMAMEÁ, imamele, s. f. Capătul ciubucului, prin care se trage fumul. – Din tc. imāme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)