IMACULÁT, -Ă, imaculați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este fără pată; foarte curat; neatins. – Din fr. immaculé, lat. immaculatus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
IMACULÁT, -Ă adj. curat, nepătat. ◊ (fig.) pur, cast. (< fr. immaculé, lat. immaculatus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
IMACULÁT, -Ă adj. (Adesea fig.) Curat; nepătat. [Cf. fr. immaculé, lat. immaculatus].
Sursa: Dicționar de neologisme
*imaculát, -ă adj. (lat. immaculatus, d. mácula, pată: albeață imaculată. Fig. Fără pată morală: inocență imaculată.
Sursa: Dicționaru limbii românești
imaculát adj. m., pl. imaculáți; f. imaculátă, pl. imaculáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită imaculat a. neprihănit: imaculata Fecioară.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
IMACULÁT, -Ă, imaculați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este fără pată; foarte curat; neatins. – Din fr. immaculé, lat. immaculatus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
