Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele ieronim:

IERONIM (numele latinesc Eusebius Hieronymus; numele literar Sophronius) (c. 347-419/420), teolog creștin de mare autoritate. Născut la Stridon (Dalmația), după ce a dus o viață de eremit la Chalcis (375-377) și a stat la Roma (382-384), s-a stabilit la Bethlehem (386), într-o mănăstire de călugări. Autor al traducerii latine a „Bibliei”, cunoscută sub numele de „Vulgata” sau Itala. Canonizat. Sărbătorit la 30 sept.
Sursa: Dicționar enciclopedic



Ieronim (St.) m. părinte al Bisericii, traducătorul Bibliei în latinește (346-420).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Ieronim (din Praga) m. discipolul lui Huss, ars ca eretic la Constanta (Baden) (1416).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

IERONIM (numele latinesc Eusebius Hieronymus; numele literar Sophronius) (c. 347-419/420), teolog creștin de mare autoritate. Născut la Stridon (Dalmația), după ce a dus o viață de eremit la Chalcis (375-377) și a stat la Roma (382-384), s-a stabilit la Bethlehem (386), într-o mănăstire de călugări. Autor al traducerii latine a „Bibliei”, cunoscută sub numele de „Vulgata” sau Itala. Canonizat. Sărbătorit la 30 sept.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Ieronim (St.) m. părinte al Bisericii, traducătorul Bibliei în latinește (346-420).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Ieronim (din Praga) m. discipolul lui Huss, ars ca eretic la Constanta (Baden) (1416).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a