IÁTĂ interj. 1. Ia! iacă1! uite! vezi! 2. Deodată, pe neașteptate, fără veste. – Din bg. eto.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ĭátă, V. ĭacă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
iátă interj.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită iată int. V. iacă. [Cf. albanez ĬATE].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
IÁTĂ interj. 1. Ia! iacă1! uite! vezi! 2. Deodată, pe neașteptate, fără veste. – Din bg. eto.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 