Ianus, una dintre cele mai vechi divinități din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor: în timp ce dușmanii se pregăteau să treacă peste zidurile Capitoliului, Ianus a făcut să țîșnească în fața lor un șuvoi fierbinte, care i-a silit să se retragă. În amintirea acestui fapt persista la Roma obiceiul de a lăsa în timp de război porțile templului lui Ianus deschise, pentru a-i da posibilitate zeului să vină în ajutorul romanilor. În timp de pace ele se închideau. Ianus era înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi.
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman
IANUS 1. (În mitologia romană) Una dintre cele mai vechi divinități. Creatorul Universului și personificarea divină a oricărui început și sfârșit, a oricărei intrări sau ieșiri. Zeul porților și ocrotitorul drumurilor. Portarul vigilent al cetății, imaginat cu două fețe opuse, una privind înainte, alta înapoi, ca simbol al veghii totale, și ținând în mână o cheie și un toiag. I. era zeul protector al Romei, căruia îi erau închinate în prima zi a fiecărei luni și prima lună a anului solar (ian.). 2. Al zecelea satelit al planetei Saturn. Descoperit, în 1966, de astronomul francez A. Dollfus. Are diametrul de c. 350 km și se rotește pe o orbită circulară, situată în planul inelului, fiind cel mai apropiat de planetă dintre toți sateliții acesteia; perioada de revoluție: c. 18 ore.Sursa: Dicționar enciclopedic
Ianus m. vechiu rege divinizat al Lațiului, reprezentat cu două fete, una întoarsă către trecut și cealaltă către viitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Ianus, una dintre cele mai vechi divinități din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor: în timp ce dușmanii se pregăteau să treacă peste zidurile Capitoliului, Ianus a făcut să țîșnească în fața lor un șuvoi fierbinte, care i-a silit să se retragă. În amintirea acestui fapt persista la Roma obiceiul de a lăsa în timp de război porțile templului lui Ianus deschise, pentru a-i da posibilitate zeului să vină în ajutorul romanilor. În timp de pace ele se închideau. Ianus era înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi.
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman
IANUS 1. (În mitologia romană) Una dintre cele mai vechi divinități. Creatorul Universului și personificarea divină a oricărui început și sfârșit, a oricărei intrări sau ieșiri. Zeul porților și ocrotitorul drumurilor. Portarul vigilent al cetății, imaginat cu două fețe opuse, una privind înainte, alta înapoi, ca simbol al veghii totale, și ținând în mână o cheie și un toiag. I. era zeul protector al Romei, căruia îi erau închinate în prima zi a fiecărei luni și prima lună a anului solar (ian.). 2. Al zecelea satelit al planetei Saturn. Descoperit, în 1966, de astronomul francez A. Dollfus. Are diametrul de c. 350 km și se rotește pe o orbită circulară, situată în planul inelului, fiind cel mai apropiat de planetă dintre toți sateliții acesteia; perioada de revoluție: c. 18 ore.Sursa: Dicționar enciclopedic Ianus m. vechiu rege divinizat al Lațiului, reprezentat cu două fete, una întoarsă către trecut și cealaltă către viitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a