HĂTMĂNÉSC, -EÁSCĂ, hătmănești, adj. Privitor la hatman, al hatmanului; care ține de hătmănie. – Hatman + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a hătmănésc, -eáscă adj. De hatman, al hatmanuluĭ: seĭmenĭ hătmăneștĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
hătmănésc adj. m., f. hătmăneáscă; pl. m. și f. hătmănéștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită hătmănesc a. ce ține de hatman: seimenii hătmănești.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
HĂTMĂNÉSC, -EÁSCĂ, hătmănești, adj. Privitor la hatman, al hatmanului; care ține de hătmănie. – Hatman + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)