HIPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. V. beatnic. [Scris și: hipi. – Pr.: hi-] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HÍPPY s. m. nume dat tinerilor care, prin modul de viață boem, prin ținuta vestimentară nonconformistă și, uneori, prin consumare de droguri și prin promiscuitate, se opun vieții convenționale a societății. ◊ epitet dat unui tânăr cu părul lung și îmbrăcat neglijent. ◊ (adj.) mișcarea, moda hippy. (< amer. hippy)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIPPY s.m. Nume dat tinerilor care, prin modul de viață boem și prin ținuta lor vestimentară nonconformistă, se opun vieții convenționale a societății, încercând un protest naiv, neorientat și uneori cu tendințe antisociale. [Pron. hipi. / < americ. hippy].
Sursa: Dicționar de neologisme
HIPPY (HIPPIE) (cuv. din engl. americană) subst. Mișcare de tineret contestară, nonconformistă, apărută în anii '60 în S.U.A. și întemeiată pe refuzul societății de consum, al valorilor sociale și morale tradiționale; tânăr care face parte din această mișcare.Sursa: Dicționar enciclopedic *híppy1 (angl.) adj. invar.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită !híppy2 (angl.) s. m., art. híppy-ul; pl. híppy, art. hippy-iSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită HIPPY, hippy s. m., adj. invar. 1. S. m. Tânăr nonconformist, cu părul lung, cu vestimentație neconvențională, făcând parte dintr-o mișcare contestatară apărută în anii ’60 în SUA, care respingea societatea de consum și promova libertatea moravurilor și nonviolența. 2. Adj. invar. Caracteristic unui hippy (1). Modă hippy. [Scris și: hipi. – Pr.: hípi] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
HIPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. V. beatnic. [Scris și: hipi. – Pr.: hi-] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HÍPPY s. m. nume dat tinerilor care, prin modul de viață boem, prin ținuta vestimentară nonconformistă și, uneori, prin consumare de droguri și prin promiscuitate, se opun vieții convenționale a societății. ◊ epitet dat unui tânăr cu părul lung și îmbrăcat neglijent. ◊ (adj.) mișcarea, moda hippy. (< amer. hippy)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIPPY s.m. Nume dat tinerilor care, prin modul de viață boem și prin ținuta lor vestimentară nonconformistă, se opun vieții convenționale a societății, încercând un protest naiv, neorientat și uneori cu tendințe antisociale. [Pron. hipi. / < americ. hippy].
Sursa: Dicționar de neologisme
HIPPY (HIPPIE) (cuv. din engl. americană) subst. Mișcare de tineret contestară, nonconformistă, apărută în anii '60 în S.U.A. și întemeiată pe refuzul societății de consum, al valorilor sociale și morale tradiționale; tânăr care face parte din această mișcare.Sursa: Dicționar enciclopedic *híppy1 (angl.) adj. invar.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită !híppy2 (angl.) s. m., art. híppy-ul; pl. híppy, art. hippy-iSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită HIPPY, hippy s. m., adj. invar. 1. S. m. Tânăr nonconformist, cu părul lung, cu vestimentație neconvențională, făcând parte dintr-o mișcare contestatară apărută în anii ’60 în SUA, care respingea societatea de consum și promova libertatea moravurilor și nonviolența. 2. Adj. invar. Caracteristic unui hippy (1). Modă hippy. [Scris și: hipi. – Pr.: hípi] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)