HIPNÓZĂ, hipnoze, s. f. Stare asemănătoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conștient asupra propriei comportări și contactul cu realitatea slăbesc, acțiunile celui hipnotizat fiind supuse voinței hipnotizatorului. ♦ Fig. Fascinație. – Din fr. hypnose.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HIPNÓZĂ s. f. 1. stare de somn parțial provocată artificial prin sugestie. 2. (fig.) fascinație. (< fr. hypnose)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIPNÓZĂ s.f. Somn artificial provocat prin sugestie, în timpul căruia subiectul adormit este supus voinței hipnotizatorului. ♦ (Fig.) Fascinație. [< fr. hypnose].
Sursa: Dicționar de neologisme
hipnóză s. f., g.-d. art. hipnózei; pl. hipnózeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită HIPNÓZĂ, hipnoze, s. f. Stare asemănătoare cu somnul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conștient și contactul cu realitatea slăbesc, trăirile și acțiunile celui hipnotizat fiind supuse voinței hipnotizatorului. ♦ Fig. Fascinație. – Din fr. hypnose.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)