HIPERBÁTĂ, hiperbate, s. f. 1. Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor, inversiune a topicii normale. 2. Adaos pe care îl face scriitorul sau vorbitorul după încheierea unui enunț. – Din fr. hyperbate.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HIPERBÁTĂ s.f. Adaos pe care scriitorul sau vorbitorul îl face după încheierea unui enunț. ♦ Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor, inversiune a topicii normale. [Var. hiperbat s.n. / < fr. hyperbate, cf. gr. hyperbaton].
Sursa: Dicționar de neologisme
HIPERBÁTĂ s. f. v. hiperbat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)