HIDROLIZÁ vb. tr. a supune unui proces de hidroliză. (< fr. hydrolyser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIDROLIZÁ vb. I. tr. (Chim.) A supune unui proces de hidroliză. [< fr. hydrolyser].
Sursa: Dicționar de neologisme
HIDROLÍZĂ, hidrolize, s. f. 1. Reacție chimică între ionii unei sări și ionii apei, care formează un acid slab sau o bază slabă. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, produsă în prezența unui catalizator. – Din fr. hydrolyse.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HIDROLÍZĂ s. f. 1. descompunere a unor compuși prin acțiunea apei. 2. reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce în prezența unui catalizator. (< fr. hydrolyse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIDROLÍZĂ s.f. 1. Descompunere a unor compuși prin acțiunea apei. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce în prezența unui catalizator. [< fr. hydrolyse, cf. gr. hydor – apă, lysis – disoluție].
Sursa: Dicționar de neologisme
hidrolíză (hi-dro-) s. f., g.-d. art. hidrolízei; pl. hidrolízeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită HIDROLÍZĂ, hidrolize, s. f. 1. Reacție chimică între ionii unei sări și ionii apei, care formează un acid slab sau o bază slabă. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, produsă în prezența unui catalizator. – Din fr. hydrolyse.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)