HIDÓS, -OÁSĂ, hidoși, -oase, adj. Foarte urât, înfiorător la vedere sau prin comportări; slut, dezgustător, scârbos, hâd. – Din fr. hideux.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HIDÓS, -OÁSĂ adj. foarte urât; dezgustător, oribil, monstruos. (< fr. hideux)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIDÓS, -OÁSĂ adj. Foarte urât; slut, hâd. [< fr. hideux].
Sursa: Dicționar de neologisme
*hidós, -oásă adj. (fr. hideux, id. vfr. hide, hisde, oroare, d. lat. hispidus, zbîrlit). Oribil la vedere: om, spectacul [!] hidos. V. hîd.
Sursa: Dicționaru limbii românești
hidós adj. m., pl. hidóși; f. hidoásă, pl. hidoáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită hidos a. de o urâciune respingătoare: în crâng adesea treceau năluci hidoase AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
HIDÓS, -OÁSĂ, hidoși, -oase, adj. Foarte urât, înfiorător la vedere sau prin comportări; slut, dezgustător, scârbos, hâd. – Din fr. hideux.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
hídoș, -uri, s.n. – Pod plutitor, ponton (Papahagi 1925). – Din magh. hidas „pod plutitor„.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș