híci adv. – În nici un caz, nici în ruptul capului. – Var. hîci, hăci. Tc. (per.) hiç (Șeineanu, II, 216; Lokotsch 860), cf. alb., bg., sb. hic.Sursa: Dicționarul etimologic român hicĭ adv. (turc. [d. pers.] hič, nimic, de loc: alb. bg. sîrb. hič). Mold. Munt. Olt. Rar azĭ. De loc, nicĭ de cum: n´avem lemne nicĭ hicĭ, mîncare nu e hicĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești