Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele helmholtz:

HÉLMHOLTZ (‹ n. pr. Helmholtz) s. m. Unitate de măsură a momentului electric al unui dipol, egală cu 3,3361 x 10-10 C x m-1.
Sursa: Dicționar enciclopedic



HELMHOLTZ [hélmholts], Hermann Ludwig Ferdinand von (1821-1894), fizician și fiziolog german. Prof. univ. la Königsberg, Bonn, Heidelberg și Berlin. A formulat matematic principiul transformării și conservării energiei (1847). Contribuții în hidrodinamică (curgerea turbionară), acustică (senzațiile auditive, 1863), teoria muzicii, electricitate și în studiul fiziologiei auzului și vederii. Autor al teoriei reversibilității pilelor electrice, teoria termodinamică a proceselor chimice și a introdus noțiunile de energie liberă și energie legată. A măsurat viteza de propagare a influxului nervos și a inventat oftalmoscopul (1851).
Sursa: Dicționar enciclopedic

HÉLMHOLTZ (‹ n. pr. Helmholtz) s. m. Unitate de măsură a momentului electric al unui dipol, egală cu 3,3361 x 10-10 C x m-1.
Sursa: Dicționar enciclopedic

HELMHOLTZ [hélmholts], Hermann Ludwig Ferdinand von (1821-1894), fizician și fiziolog german. Prof. univ. la Königsberg, Bonn, Heidelberg și Berlin. A formulat matematic principiul transformării și conservării energiei (1847). Contribuții în hidrodinamică (curgerea turbionară), acustică (senzațiile auditive, 1863), teoria muzicii, electricitate și în studiul fiziologiei auzului și vederii. Autor al teoriei reversibilității pilelor electrice, teoria termodinamică a proceselor chimice și a introdus noțiunile de energie liberă și energie legată. A măsurat viteza de propagare a influxului nervos și a inventat oftalmoscopul (1851).
Sursa: Dicționar enciclopedic