haznadár, haznadári, s.m. (înv.) vistiernicul (păstrătorul tezaurului) Sultanului sau al domnului.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
haznadar m. vistiernicul Sultanului sau al Domnului: ajungând a purta slujba de haznadar BĂLC. [Turc. HAZNADAR].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a