Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele haitiș:

HAITÍȘ, haitișe, adj.n. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor strâmbă, curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

háĭtiș, -ă adj. (d. haĭt, haĭtă). Est. Sucit, întors, îndoit de la genunchĭ spre partea de afară (leŭcaș): picĭoare haĭtișe. A umbla haĭtiș, a șovăi, a călca strîmb. V. scalîmb.
Sursa: Dicționaru limbii românești


háitiș (reg.) adj. m., pl. háitiși; f. háitișă, art. háitișa, pl. háitișe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

haitiș a. se zice de bou când merge crăcănat, aruncând un picior sau amândouă dinapoi în lături. [Lit. cu picioarele sucite ca câinii de haită]. ║ n. haită mare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

HAITÍȘ, haitișe, adj. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

HAITÍȘ, haitișe, adj.n. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor strâmbă, curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

háĭtiș, -ă adj. (d. haĭt, haĭtă). Est. Sucit, întors, îndoit de la genunchĭ spre partea de afară (leŭcaș): picĭoare haĭtișe. A umbla haĭtiș, a șovăi, a călca strîmb. V. scalîmb.
Sursa: Dicționaru limbii românești

háitiș (reg.) adj. m., pl. háitiși; f. háitișă, art. háitișa, pl. háitișe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

haitiș a. se zice de bou când merge crăcănat, aruncând un picior sau amândouă dinapoi în lături. [Lit. cu picioarele sucite ca câinii de haită]. ║ n. haită mare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

HAITÍȘ, haitișe, adj. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)