GĂLBIÓR, -OÁRĂ, gălbiori, -oare, adj., s. m. (Pop.) 1. Adj. Diminutiv al lui galben (1). ♦ Bălai, blond. 2. S. m. Diminutiv al lui galben (3); gălbenaș [Pr.: -bi-or] – Galben + suf. -ior.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a gălbiór, -oáră adj. Cam galben. S. m. Pop. Gălbiorĭ, roșioriĭ din regimentu I, a căruĭ coloare [!] distinctivă față de celelalte regimente e galbenă. Est. Urechĭușă orĭ dreahlă, un fel de hrib.
Sursa: Dicționaru limbii românești
gălbiór1 (pop.) (-bi-or) adj. m., pl. gălbióri; f. gălbioáră, pl. gălbioáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită gălbiór2 (-bi-or) s. m., pl. gălbióriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită gălbior a. gălbuiu. [Contras din gălbinior].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GĂLBIÓR, -OÁRĂ, gălbiori, -oare, adj., s. m. (Pop.) 1. Adj. Diminutiv al lui galben (1). ♦ Bălai, blond. 2. S. m. Diminutiv al lui galben (3); gălbenaș [Pr.: -bi-or] – Galben + suf. -ior.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)