1) găinărésc, -eáscă adj. De găinar. Limba găinărească (fr. argot), limbă în care se întrebuințează cuvinte înțelese numaĭ de o clasă de oamenĭ, ca oblon (ochĭ), cucuĭata (moartea) ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) găinărésc v. intr. Trăĭesc ca găinar. Fig. Mold. Fug de la școală, umblu fugar de la școală.
Sursa: Dicționaru limbii românești