*goríl m., pl. lĭ și gorílă f., pl. e (fr. gorille m., d. latina naturaliștilor [Savages, 1847], fiind-că s´a presupus că e identic cu gorila, nume dat de Hamone oamenilor păroșĭ pe care ĭ-a văzut el cînd a încunjurat [!] Africa, în sec. V în ainte [!] de Hristos). Un fel de maĭmuță antropoidă din Africa ecŭatorială. – Gorila e cea maĭ mare din toate maĭmuțele: e maĭ înaltă de cît [!] omu, maĭ masivă, cu brațe enorme și picĭoare scurte. Păru eĭ e negru. E fricoasă și puțin inteligentă; fuge de om, dar cînd e rănită se apără cu ferocitate. Trăĭește în pădurile umede și impenetrabile.
Sursa: Dicționaru limbii românești
goril m. mare și puternică maimuță africană care seamănă mai mult cu omul (Anthropopithecus gorylla).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a