GOLĂTÁTE s. f. (Rar) Goliciune; sărăcie. – Gol2 + suf. -ătate.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a golătáte f. Rar. Golicĭune.
Sursa: Dicționaru limbii românești
golătáte (înv.) s. f., g.-d. art. golătắțiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GOLĂTÁTE s. f. (Rar) Goliciune; sărăcie. – Gol2 + suf. -ătate.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)