GLUCOMÉTRU, glucometre, s. n. Areometru folosit pentru determinarea cantității de zahăr dintr-un lichid; glicometru. – Din fr. glucomètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a glucométru s.n. Densimetru pentru determinarea cantității de zahăr în must; glicometru. (< fr. glucomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GLUCOMÉTRU s.n. Areometru pentru determinarea cantității de zahăr din must; glicometru. [< fr. glucomètre].
Sursa: Dicționar de neologisme
glucométru (-me-tru) s. n., art. glucométrul; pl. glucométreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GLUCOMÉTRU, glucometre, s. n. Glicometru. – Din fr. glucomètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)