GLOCKENSPIEL s. n. Instrument de percuție alcătuit din lame metalice așezate pe un suport, care, lovite cu ciocănele de lemn, scot sunete asemănătoare cu clinchetul de clopoțel; joc de clopoței. [Pr.: glócănșpil] – Cuv. germ.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GLOCKENSPIEL [GLÓCĂNȘPIL] s. n. (muz.) instrument de percuție ale cărui sunete sunt produse de lame metalice care se lovesc cu ajutorul unor ciocănele de lemn, acționate de o claviatură; campanele, joc de clopoței. (< germ. Glockenspiel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GLÓCKENSPIEL s.n. (Muz.) Instrument de percuție alcătuit din lame metalice așezate pe un suport și care se lovesc cu ciocănele de lemn. [Pron. -chen-șpil. / < germ. Glockenspiel, cf. Glocke – clopot, Spiel – joc].
Sursa: Dicționar de neologisme
glóckenspiel (germ.) [pron. glócănșpil] (glo-cken-spiel) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GLÓCKENSPIEL s. n. Instrument de percuție alcătuit din lame metalice așezate pe un suport, care, lovite cu ciocănele de lemn, scot sunete asemănătoare cu clinchetul de clopoțel; joc de clopoței. [Pr.: glócănșpil] – Din germ. Glockenspiel.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)