GLEI, gleiuri, s. n. (Geol.) Strat de nămol de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, format sub unele soluri mlăștinoase. – Din engl. gley.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GLEI s. n. strat al solului de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, bogat în forme reduse ale oxizilor de fier. (< engl. gley)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GLEI s.n. (Geol.) Strat al solului de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, bogat în forme reduse ale oxizilor de fier. [Cf. fr. glaise].
Sursa: Dicționar de neologisme
glei s. n., art. gléiulSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GLEI s. n. (Geol.) Strat de nămol de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, format sub unele soluri mlăștinoase. – Din engl. gley.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)