Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele glagole:

GLAGÓLE s. f. invar. V. glagore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


glagóle (literă chirilică) s. n.
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

glagole f. pricepere, minte, (Mold. glagore): am eu glagole în cap PANN; nu-i glagore în cap CR. [Slav. GLAGOLŬ, cuvânt, rațiune].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GLAGOLE s. f. v. glagore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GLAGÓLE s. f. invar. V. glagore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

glagóle (literă chirilică) s. n.
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

glagole f. pricepere, minte, (Mold. glagore): am eu glagole în cap PANN; nu-i glagore în cap CR. [Slav. GLAGOLŬ, cuvânt, rațiune].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GLAGOLE s. f. v. glagore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GLAGÓLE s. f. invar. V. glagore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

glagóle (literă chirilică) s. n.
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

glagole f. pricepere, minte, (Mold. glagore): am eu glagole în cap PANN; nu-i glagore în cap CR. [Slav. GLAGOLŬ, cuvânt, rațiune].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GLAGOLE s. f. v. glagore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)