GHIGOSÍ, ghigosesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îndesa, a îngrămădi. ♦ A bate (tare) pe cineva. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ghigosi, ghigosesc v. t. (reg.) a înghionti.Sursa: Dicționar de argou al limbii române
ghigosí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ghigosésc, imperf. 3 sg. ghigoseá; conj. prez. 3 să ghigoseáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ghigosì v. Mold. a înghesui, a bate înfundat: trântește baba în mijlocul casei și o ghigosește ca pe dânsa CR. [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GHIGOSÍ, ghigosesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îndesa, a îngrămădi. ♦ A bate (tare) pe cineva. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)