GHERGHÉF, gherghefuri, s. n. Cadru de lemn sau de metal pe care se întinde o țesătură pentru a fi brodată sau firele de urzeală (1) pentru țeserea covoarelor; p. ext. țesătură întinsă pe acest cadru. – Din tc. gergef.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a gherghéf (gherghéfuri), s. n. – Cadru de lemn pentru brodat. Tc. gergef (Șeineanu, II, 180; Lokotsch 1091), cf. bg. gergev.Sursa: Dicționarul etimologic român
gherghéf n., pl. urĭ (turc. gergef, gerkef, d. pers. kiar-giah, gherghef). Dreptunghĭ saŭ cerc de lemn pe care femeile întind pînza și brodează.
Sursa: Dicționaru limbii românești
gherghéf s. n., pl. gherghéfuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită gherghef n. cadru pătrat de lemn pentru brodat: bogatele cusături pe gherghefuri OD. [Turc. GHERGHEF, lit. locul unde se lucrează, atelier].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GHERGHÉF, gherghefuri, s. n. Cadru de lemn sau de metal pe care se întinde o țesătură pentru a fi brodată sau firele de urzeală pentru țeserea covoarelor; p. ext. țesătură întinsă pe acest cadru. – Din tc. gergef.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)