GHEBÓS, -OÁSĂ, gheboși, -oase, s. m. și f., adj. (Persoană) care are cocoașă; cocoșat. ♦ Care are spatele adus, încovoiat, gârbovit. – Gheb1 + suf. -os.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ghebos, gheboși s. m. (șc.) nota doi.Sursa: Dicționar de argou al limbii române
ghebós, -oásă adj. și s. (d. gheb). Cu gheb, cocoșat: om ghebos.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ghebós adj. m., pl. ghebóși; f. gheboásă, pl. gheboáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ghebos a. Mold. cocoșat: un prichindel de om șchiop și cam ghebos CAR.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GHEBÓS, -OÁSĂ, gheboși, -oase, s. m. și f., adj. (Persoană) care are cocoașă; cocoșat. ♦ Care are spatele adus, încovoiat, gârbovit. – Gheb1 + suf. -os.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)