Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele gentil:

GENTÍL, -Ă, gentili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Amabil, politicos, curtenitor, îndatoritor. ♦ (Înv.) Drăguț, plăcut, nostim. – Din fr. gentil, it. gentile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



GENTÍL, -Ă adj. amabil, politicos, curtenitor. (< fr. gentil, it. gentile, lat. gentilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

GENTÍL, -Ă adj. Amabil, politicos, curtenitor. [< it. gentile, fr. gentil, lat. gentilis].
Sursa: Dicționar de neologisme

gentíl (gentílă), adj.1. (Înv.) Păgîn. – 2. Amabil, drăguț. – Var. (înv.) ghentil. Lat. gentilis (sec. XVII) și mai tîrziu din fr. gentil.Der. gentilețe, s. f., din fr. gentilesse; gentilom, s. m., din fr. genilhombre.
Sursa: Dicționarul etimologic român

*gentíl, -ă adj. (lat. gentilis, d. gens, gentis, familie, ginte). Delicat și grațios. Amabil, blînd. Adv. În mod gentil: a te purta gentil.
Sursa: Dicționaru limbii românești

gentíl adj. m., pl. gentíli; f. gentílă, pl. gentíle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

gentil a. 1. delicat și plăcut; 2. frumușel, nostim: ce petrecere gentilă ! EM.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GENTÍL, -Ă, gentili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Amabil, politicos, curtenitor, îndatoritor. ♦ (Înv.) Drăguț, plăcut, nostim. – Din fr. gentil, it. gentile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)