GENERÓS, -OÁSĂ, generoși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este gata să ajute în mod dezinteresat pe alții; mărinimos; darnic. ♦ Însuflețit de sentimente alese, de idei progresiste. ♦ Fig. Bogat, fertil. Regiune generoasă. – Din fr. généreux, lat. generosus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GENERÓS, -OÁSĂ adj. mărinimos, darnic; rodnic, fertil; dezinteresat. ◊ însuflețit de idei sau de sentimente alese, nobile. (< fr. généreux, lat. generosus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GENERÓS, -OÁSĂ adj. Mărinimos, darnic; dezinteresat. ♦ Cu idei și sentimente alese. [Cf. fr. généreux, lat. generosus].
Sursa: Dicționar de neologisme
generós (generoásă), s. f. – 1. (Înv.) Nobil, principal. – 2. Mărinimos, darnic. – Var. (înv.) gheneros. Lat. generosus (sec. XVII) și mai tîrziu din fr. généreux. – Der. generozitate, s. f. (dărnicie), din fr. générosité.Sursa: Dicționarul etimologic român *generós, -oásă adj. (lat. generosus, nobil, de neam, mărinimos, d. genus, géneris, neam, familie, cum se zice și rom. băĭat de familie, adică „de neam bun, de boĭer”, decĭ „cu calitățĭ superioare”). Nobil, mărinimos, darnic, liberal: om, suflet generos. Tînăr generos (Iron.), în România, fost socialist intrat în partidu liberal. Adv. Cu generozitate.
Sursa: Dicționaru limbii românești
generós adj. m., pl. generóși; f. generoásă, pl. generoáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită generos a. 1. care are sentimente nobile, înalte: suflet generos; 2. care dă bucuros, darnic; 3. plin de vigoare: vin generos.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GENERÓS, -OÁSĂ, generoși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este gata să ajute în mod dezinteresat pe alții; mărinimos; darnic. ♦ Însuflețit de sentimente alese, de idei progresiste. ♦ Fig. Bogat, fertil. Regiune generoasă. – Din fr. généreux, lat. generosus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)