GALOMÁN, -Ă, galomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care admiră fără rezerve (și adesea fără spirit critic) tot ceea ce aparține francezilor sau vine de la ei. – Din fr. gallomane.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GALOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (cel) care admiră fără rezerve tot ceea ce este francez. (< fr. gallomane)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GALOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care admiră și caută să imite tot ceea ce este francez. [< fr. gallomane].
Sursa: Dicționar de neologisme
*galomán, -ă s. și adj. (Gal și -man). Care e cuprins de galomanie.
Sursa: Dicționaru limbii românești
galomán adj. m., s. m., pl. galománi; adj. f., s. f. galománă, pl. galománeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită galoman m. admirator excesiv al Francezilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GALOMÁN, -Ă, galomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care admiră fără rezerve (și adesea fară spirit critic) tot ceea ce aparține sau provine de la francezi. – Din fr. gallomane.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
GALOMÁN, -Ă, galomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care admiră fără rezerve (și adesea fară spirit critic) tot ceea ce aparține sau provine de la francezi. – Din fr. gallomane.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)