FUNGI s. m. pl. (Bot.; rar) Ciuperci. – Din lat. fungi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FUNGI2 s. m. pl. ciuperci. (< lat. fungi)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FUNGI1-/FUNGO- elem. „ciuperci, fungi”. (< germ. fungi-, fr. fongi-, engl. fungo-, cf. lat. fungus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FUNGI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „ciupercă”, „referitor la (de) ciuperci”. [Var. fongi-. / < fr. fongi-, cf. lat. fungus].
Sursa: Dicționar de neologisme
FUNGI (cuv. lat. „ciuperci”) s. m. pl. (BOT.) F. imperfecți = grupă mare de ciuperci la care se cunoaște numai faza asexuată (Deuteromycetes). Unii provoacă boli la plante, animale și om (antracnoze, fuzarioze), alții trăiesc în simbioză cu rădăcinile plantelor superioare.Sursa: Dicționar enciclopedic fungi (ciuperci) s. m. pl.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FUNGI s. m. pl. (Bot.; rar) Ciuperci. – Din lat. fungi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
fungi - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul fungă
fungi - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul fungă
fungi - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul fungă