Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele frondă:

FRONDA, nume dat revoltelor din Franța dintre 1648 și 1653, în timpul minoratului regelui Ludovic XIV, izbucnite ca urmare a politicii de întărire a absolutismului și a fiscalității excesive practicate de cardinalul Mazarin. A avut două faze: F. parlamentară (1648-1649) și F. prinților (1650-1653).
Sursa: Dicționar enciclopedic


Fronda f. numele răsboiului civil în timpul minorității lui Ludovic XIV (1648-1653) între Mazarin, nobilimea și parlamentul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FRÓNDĂ, fronde, s. f. Mișcare social-politică din Franța, la mijlocul sec. XVII, îndreptată împotriva absolutismului regal. ♦ Fig. Opoziție neprincipială, răzvrătire cu caracter de persiflare pornită din motive personale. – Din fr. fronde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

FRÓNDĂ s. f. 1. mișcare de revoltă a nobilimii franceze din sec. XVII împotriva puterii regale despotice. 2. (fig.) opoziție neprincipială, răzvrătire cu caracter persiflant, pornită din motive personale. 3. organ vegetal de forma unei frunze. ◊ frunză aeriană a ferigilor care poartă sporangele. 4. (med.) bandaj de pânză destinat a fixa pansamentele bărbiei sau nasului. (< fr. fronde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FRÓNDĂ s.f. 1. Mișcare de revoltă a nobilimii franceze din sec. XVII împotriva puterii regale despotice. 2. (Fig.) Răzvrătire, opunere neprincipială persiflantă, cauzată mai ales de interese personale. 3. Organ vegetal de forma unei frunze. ♦ Frunză aeriană a ferigilor, care poartă sporangele. [< fr. fronde].
Sursa: Dicționar de neologisme

fróndă s. f., g.-d. art. fróndei; pl. frónde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

FRÓNDĂ, fronde, s. f. Nume dat revoltelor din Franța, la mijlocul sec. XVII, ca urmare a politicii de întărire a absolutismului regal și a fiscalității excesive. ♦ Fig. Opoziție neprincipială, răzvrătire cu caracter de persiflare pornită din motive personale. – Din fr. fronde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)