Am găsit 16 definiții pentru cuvantul/cuvintele fratricid:

FRATRICÍD, -Ă, fratricizi, -de, subst., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



FRATRICÍD, -Ă I. s. n. ucidere de frate sau de soră. II. s. m. cel care săvârșește un fratricid (I). III. adj. (despre războaie) care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. (< fr. fratricide, lat. fratricida)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FRATRICÍD, -Ă s.m. și f. Ucigaș de frate sau de soră. // s.n. Ucidere de frate sau de soră. // adj. (Despre războaie) Care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. [< fr. fratricide, cf. lat. fratricida < frater – frate, caedere – a omorî].
Sursa: Dicționar de neologisme

*fratricíd, -ă s. și adj. (lat. fratricida, d. fráter, frate, și oc-cidere, a ucide. V. ucid). Care-șĭ ucide fratele: un fratricid. Adj. luptă fratricidă, între fraâiĭ care se ucid. S. n., pl. urĭ, și (maĭ bine) fratricídiŭ (lat. fratricidium), ucidere de frate.
Sursa: Dicționaru limbii românești

fratricíd1 (criminal) (fra-tri-) adj. m., s. m., pl. fratricízi; adj. f., s. f. fratricídă, pl. fratricíde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

!fratricíd2 (crimă) (fra-tri-) s. n., pl. fratricíde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

fratricid n. ucidere de frate sau de soră. ║ m. omorîtor de frate. ║ a. răsboiu fratricid.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FRATRICÍD, -Ă, fratricizi, -de, s. m. și f., s. n., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FRATRICÍD, -Ă, fratricizi, -de, subst., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

FRATRICÍD, -Ă I. s. n. ucidere de frate sau de soră. II. s. m. cel care săvârșește un fratricid (I). III. adj. (despre războaie) care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. (< fr. fratricide, lat. fratricida)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FRATRICÍD, -Ă s.m. și f. Ucigaș de frate sau de soră. // s.n. Ucidere de frate sau de soră. // adj. (Despre războaie) Care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. [< fr. fratricide, cf. lat. fratricida < frater – frate, caedere – a omorî].
Sursa: Dicționar de neologisme

*fratricíd, -ă s. și adj. (lat. fratricida, d. fráter, frate, și oc-cidere, a ucide. V. ucid). Care-șĭ ucide fratele: un fratricid. Adj. luptă fratricidă, între fraâiĭ care se ucid. S. n., pl. urĭ, și (maĭ bine) fratricídiŭ (lat. fratricidium), ucidere de frate.
Sursa: Dicționaru limbii românești

fratricíd1 (criminal) (fra-tri-) adj. m., s. m., pl. fratricízi; adj. f., s. f. fratricídă, pl. fratricíde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

!fratricíd2 (crimă) (fra-tri-) s. n., pl. fratricíde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

fratricid n. ucidere de frate sau de soră. ║ m. omorîtor de frate. ║ a. răsboiu fratricid.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FRATRICÍD, -Ă, fratricizi, -de, s. m. și f., s. n., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)