FRANCOFONÍE s. f. colectivitatea constituită de popoarele francofone. (< fr. francophonie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*francofoníe s. f., art. francofonía, g.-d. francofoníi, art. francofoníeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
FRANCOFONÍE s. f. Ansamblul politico-cultural al popoarelor care folosesc ca limbă oficială sau ca limbă de comunicare internațională limba franceză. – Din fr. francophonie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)