FRÂNCÚȘĂ, frâncușe, s. f. Varietate de struguri cu boabe mici, neuniforme și rare, folosită pentru vinuri de masă. – Frânc + suf. -ușă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
frâncúșă s. f., art. frâncúșa, g.-d. art. frâncúșei; pl. frâncúșeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită frâncușă f. varietate de struguri albi cu boabele mărunte. [Lit. poamă frâncească].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
FRÂNCÚȘĂ, frăncușe, s. f. Varietate de struguri românești cu boabe mici, neuniforme și rare, din care se obțin vinuri albe de masă. – Frânc + suf. -ușă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 