Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele formidabil:

FORMIDÁBIL, -Ă, formidabili, -e, adj. Care uimește prin însușiri neobișnuite, mai ales prin dimensiuni; extraordinar, uluitor, colosal. – Din fr. formidable, lat. formidabilis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



FORMIDÁBIL, -Ă adj. care uimește prin însușiri deosebite; extraordinar; colosal. (< fr. formidable, lat. formidabilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FORMIDÁBIL, -Ă adj. Uimitor, extraordinar; uluitor, colosal. [Cf. fr. formidable, it. formidabile, lat. formidabilis].
Sursa: Dicționar de neologisme

FORMIDABIL adevărat, bengos, bestial, beton, brici, ca lumea, căcarea lumii, cel mai tare din parcare, crimă, crimă și pedeapsă, criminal, de comă, de milioane, demențial, futere, giopsi, giorno, mambo, marfă, marfă de marfă, mișto, mortal, muc și sfârc, parfum, pe cinste, periculos, prima-ntâi, super, șuncă, teribil, trăsnet, țais, țuț.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*formidábil, -ă adj. (lat. formidabilis, d. formido, teroare). Foarte de temut, care inspiră groază: un vulcan, un tun formidabil; niște bubuiturĭ formidabile. Adv. Bateriile bubuĭaŭ formidabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești

formidábil adj. m., pl. formidábili; f. formidábilă, pl. formidábile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

formidabil a. de temut, îngrozitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FORMIDÁBIL, -Ă, formidabili, -e, adj. Care uimește prin însușiri neobișnuite; extraordinar, uluitor, colosal. – Din fr. formidable, lat. formidabilis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)