Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele formaliza:

FORMALIZÁ, formalizez, vb. I. 1. Tranz. A realiza o formalizare. 2. Refl. A se supăra, a se simți jignit de nerespectarea unor reguli (neînsemnate) de politețe. – Din fr. formaliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

FORMALIZÁ vb. tr. a croi cu circularul panourile de lemn suprapuse după diferite forme și dimensiuni cerute de producție. (< format + -iza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


FORMALIZÁ vb. I. tr. a da un caracter formal unui sistem de cunoștințe, unei teorii. ◊ (log.) a reduce la un sistem de cunoștințe. II. refl. a se simți ofensat din cauza unei impoliteți. (< fr. formaliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FORMALIZÁ vb. I. 1. tr. A da un caracter formal unui sistem de cunoștințe. ♦ (Log.) A reduce la un sistem pur sintactic de simboluri (potrivit procedurilor logicii moderne), la un sistem de cunoștințe. 2. refl. A se supăra, a fi ofensat din cauza unei mojicii, a unei impoliteți etc. [< fr. formaliser].
Sursa: Dicționar de neologisme

formalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 formalizeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

formalizà v. (refl.) a se ofensa, a lua în nume de rău.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FORMALIZÁ, formalizez, vb. I. 1. Tranz. A realiza o formalizare (1). 2. Refl. A se supăra, a se simți jignit de nerespectarea unor reguli (neînsemnate) de politețe. – Din fr. formaliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)