FIZIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază funcțiile organismului viu (animal sau vegetal). ♦ Manual care cuprinde elementele acestei științe. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiologie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FIZIOLOGÍE s. f. 1. știință care studiază funcțiile vitale ale organismului animal și vegetal. 2. specie literară care își propune observarea și studierea obiectivă a unui caracter (1), a unei situații semnificative. (< fr. physiologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FIZIOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul funcțiilor organismului animal și vegetal. [Gen. -iei. / < fr. physiologie, cf. gr. physis – natură, logos – studiu].
Sursa: Dicționar de neologisme
*fiziologíe f. (vgr. physiología, d. phýsis, natură, și -logie). Știința care tratează despre vĭață și funcțiunile organice pin [!] care se manifestă ĭa [!]. Carte care cuprinde această știință. Fiziologia sunetelor, fonetica.
Sursa: Dicționaru limbii românești
fiziologíe (-zi-o-) s. f., art. fiziología, g.-d. fiziologíi, art. fiziologíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită fiziologie f. știința fenomenelor vieții, a funcțiunilor organelor la om și la vegetale.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
FIZIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază funcțiile organismului viu (animal sau vegetal). ♦ Manual care cuprinde elementele acestei științe. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiologie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)