FITOPLANCTÓN, fitoplanctonuri, s. n. Plancton format din plante acvatice inferioare. – Din fr. phytoplancton.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
FITOPLANCTÓN s. n. plancton vegetal. (< fr. phytoplancton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FITOPLANCTÓN s.n. Totalitatea plantelor acvatice inferioare care intră în alcătuirea unui plancton. [< germ. Phytoplankton].
Sursa: Dicționar de neologisme
FITOPLANCTÓN (‹ germ.) s. n. (BIOL.) Totalitatea organismelor vegetale din plancton, care populează straturile superficiale (50-100 m) ale bazinelor de apă dulce, ale apei mărilor și oceanelor. Servește ca hrană pentru diferite animale acvatice. V. și plancton.Sursa: Dicționar enciclopedic fitoplanctón (-to-planc-ton) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FITOPLANCTÓN s. n. Totalitatea organismelor vegetale din plancton, servind ca hrană pentru diferite animale acvatice. – Din fr. phytoplancton.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)