Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele femeiușcă:

FEMEIÚȘCĂ, femeiuști s. f. 1. Diminutiv al lui femeie; (admirativ) femeie drăguță, vioaie, plină de temperament; (peior.) femeie rea, ușoară, neserioasă. 2. Femelă. [Pr.: -me-iuș-] – Femeie + suf. -ușcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



femeiúșcă, femeiúște, s.f. (pop.) 1. femeie drăguță și vioaie. 2. femeie rea, a dracului; femeie cu purtări rele; muierușcă. 3. bărbat condus de femeie în căsnicie. 4. animal de sex feminin. 5. scândurică cu găurele la războiul de țesut; muierușcă, găurar, găureancă, scânduriță, potiheci, bărbătuș.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

femeĭúșcă f., pl. ște și (vest) șce. Femeĭe mică. Femelă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!femeiúșcă s. f., g.-d. art. femeiúștii; pl. femeiúști
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

femeiușcă f. 1. (ironic) femeie; 2. partea femeiască la animale.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FEMEIÚȘCĂ, femeiuști, s. f. 1. Diminutiv al lui femeie. 2. Femeie drăguță, vioaie, plină de temperament. ♦ Femeie ușoară, neserioasă. 3. Femelă. [Pr.: -me-iuș-] – Femeie + suf. -ușcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FEMEIÚȘCĂ, femeiuști s. f. 1. Diminutiv al lui femeie; (admirativ) femeie drăguță, vioaie, plină de temperament; (peior.) femeie rea, ușoară, neserioasă. 2. Femelă. [Pr.: -me-iuș-] – Femeie + suf. -ușcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

femeiúșcă, femeiúște, s.f. (pop.) 1. femeie drăguță și vioaie. 2. femeie rea, a dracului; femeie cu purtări rele; muierușcă. 3. bărbat condus de femeie în căsnicie. 4. animal de sex feminin. 5. scândurică cu găurele la războiul de țesut; muierușcă, găurar, găureancă, scânduriță, potiheci, bărbătuș.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

femeĭúșcă f., pl. ște și (vest) șce. Femeĭe mică. Femelă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!femeiúșcă s. f., g.-d. art. femeiúștii; pl. femeiúști
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

femeiușcă f. 1. (ironic) femeie; 2. partea femeiască la animale.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FEMEIÚȘCĂ, femeiuști, s. f. 1. Diminutiv al lui femeie. 2. Femeie drăguță, vioaie, plină de temperament. ♦ Femeie ușoară, neserioasă. 3. Femelă. [Pr.: -me-iuș-] – Femeie + suf. -ușcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)