FELURÍME, felurimi, s. f. Diversitate, varietate (de obiecte, ființe, fenomene etc.). ◊ Loc. adv. (Înv.) În felurimi sau (neobișnuit) pe felurime = în diferite feluri. [Var.: (înv. și reg.) feliuríme s. f.] – Fel + suf. -ime.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a feluríme f. (d. fel). Diversitate, fel de fel: o felurime de lucrurĭ, felurimĭ de lucrurĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
feluríme s. f., g.-d. art. felurímii; pl. felurímiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită felurime f. tot felul, varietate.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
FELURÍME, felurimi, s. f. Diversitate, varietate (de obiecte, ființe, fenomene etc.). ◊ Loc. adv. (Înv.) În felurimi sau (neobișnuit) pe felurime = în diferite feluri. [Var.: (înv. și reg.) feliuríme s. f.] – Fel + suf. -ime.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)