FAÚSTIC, -Ă adj. în genul lui Faust, propriu lui Faust; faustian. (< germ. faustisch)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FAÚSTIC, -Ă adj. (Liv.) În genul lui Faust, propriu lui Faust. [Pron. fa-us-. / < Faust – personaj din drama cu același nume de Goethe].
Sursa: Dicționar de neologisme
FAÚSTIC, -Ă (‹ germ.) adj. (Livr.) În genul lui Faust, propriu lui Faust. Potrivit unor filozofi ai culturii, este o trăsătură definitorie a spiritului european occidental începând din Evul Mediu, constând în aspirația spre infinit și spre depășirea limitelor umane, printr-o atitudine activă și prin intervenția creatoare asupra naturii. Termenul a fost creat de O. Spengler în 1917, deși conținutul lui se regăsește și la Shopenhauer, Wagner, Nietzsche ș.a.Sursa: Dicționar enciclopedic faústic adj. m., pl. faústici; f. faústică, pl. faústiceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită