FANDÁNGO s. n. Vechi dans spaniol cu acompaniament de chitară și de castaniete; melodie după care se execută acest dans. – Din fr., sp. fandango.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
FANDÁNGO s. n. dans popular spaniol de perechi, cu un ritm vioi și pasionat, acompaniat de chitară și castaniete; melodia corespunzătoare. (< fr., sp. fandango)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FANDÁNGO s.n. Dans spaniol cu un ritm vioi și pasionat, care se execută cu acompaniament de chitară și de castaniete; melodia acestui dans. [< fr., sp. fandango].
Sursa: Dicționar de neologisme
*fandángo n., pl. gurĭ (cuv. sp.). Un dans spaniol foarte viŭ în treĭ timpurĭ. Melodia după care se joacă, întovărășită de sunetu castanetelor.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!fandángo s. n., art. fandángoul; pl. fandángoSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită fandango m. 1. danț spaniol însoțit de castaniete; 2. arie după care se joacă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
FANDÁNGO, fandango, s. n. Vechi dans spaniol cu acompaniament de chitară și de castaniete; melodie după care se execută acest dans. – Din fr., sp. fandango.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
