Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele extract:

EXTRÁCT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, scoasă dintr-un registru (de stare civilă). 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate. – Din lat. extractus, germ. Extrakt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

EXTRÁCT s. n. 1. preparat, substanță chimică extrasă din plante, din organisme, organe etc. 2. parte dintr-un înscris; extras (4). (< germ. Extrakt, lat. extractum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


EXTRACT, extracte, s.n. (În gastronomie) Preparat concentrat, cu aspect siropos sau în stare solidă (pulbere, făină, granule), extras din materii vegetale sau animale prin evaporarea parțială sau totală a lichidului dintr-o fiertură. În gastronomie se utilizează extracte lichide (sosuri concentrate) sau solide (concentrate de carne), pentru a da gust și consistență preparatelor (supe, sosuri).
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ

EXTRÁCT s.n. 1. Preparat, substanță chimică extrasă din plante, din organisme, din organe etc. 2. Parte dintr-un înscris; extras (2) [în DN]. [< lat. extractum, cf. germ. Extrakt].
Sursa: Dicționar de neologisme

*extráct n., pl. e (lat. extractum, d. éx-traho, -tráhere, a extrage). Substanță extrasă dintr´alta printr´o operațiune chimică: extract de carne. Articul [!] orĭ pasagiŭ scos dintr´o carte. Prescurtare dintr´o carte maĭ mare. Copie din registrele la naștere orĭ de moarte: extract de naștere. – Și extras.
Sursa: Dicționaru limbii românești

extráct s. n., pl. extrácte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

extract n. 1. substanță trasă dintr’alta: extract de roibă; 2. ceeace se scoate dintr’o carte, dintr’un registru: extract de naștere; 3. sumar, analiză.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

EXTRÁCT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, scoasă dintr-un registru (de stare civilă). 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate. – Din lat. extractus, germ. Extrakt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)