EXORCIZÁ, exorcizez, vb. I. Tranz. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EXORCIZÁ vb. tr. a pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. (< fr. exorciser, lat. exorcisare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EXORCIZÁ vb. I. tr. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. [Cf. fr. exorciser, lat. exorcisare < gr. ex – în afară, horkos – jurământ].
Sursa: Dicționar de neologisme
exorcizá (a ~) vb., ind. prez. 3 exorcizeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită exorcizà v. a alunga dracii cu rugăciuni.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
EXORCIZÁ, exorcizez, vb. I. Tranz. A rosti rugăciuni, descântece pentru a alunga demonii din trupul unui posedat. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)